Alegeri anticipate în Serbia: prezență masivă la urne și o cursă strânsă între Aleksandar Vučić și mișcarea studențească
Cetățenii din Serbia au votat în cadrul unui scrutin parlamentar anticipat marcat de o prezență ridicată la urne, în care partidul condus de Aleksandar Vučić întâmpină o opoziție puternică din partea unei mișcări a studenților.
Aproape șapte milioane de alegători cu drept de vot au fost chemați la urne pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia. Până la ora locală 14:00, prezența la vot a atins 46%, un nivel cu aproape un milion de persoane mai ridicat față de aceeași oră la scrutinul din decembrie 2023, conform datelor BBC citate de Euronews România.
În marile orașe, precum Belgrad și Novi Sad, cetățenii au format cozi lungi la secțiile de votare încă înainte de deschiderea acestora la ora 07:00. Scrutinul se încheie la ora locală 20:00 (21:00, ora României).
Miza politică și demisia din funcția de președinte
Alegerile reprezintă cel mai important test din ultimul deceniu pentru Aleksandar Vučić și Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiune aflată la putere din anul 2012. Pentru a candida din nou la funcția de prim-ministru, Vučić a demisionat din funcția de președinte al Serbiei, unde se afla la al doilea mandat.
În campanie, liderul sârb a mizat pe investițiile în infrastructură, școli și spitale, promițând majorări de pensii, salarii în sectorul public și subvenții pentru tinerii căsătoriți. Pe plan extern, Vučić a menținut o poziție de echilibru între relațiile economice cu China, cooperarea cu Rusia în domeniul gazelor și perspectiva aderării la Uniunea Europeană.
Opoziția studenților și originile protestelor
Scrutinul anticipat, convocat de Vučić în septembrie, are loc pe fondul manifestațiilor începute în noiembrie 2024. Protestele au fost declanșate de prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad, accident soldat cu moartea a 16 persoane, eveniment care a generat ample nemulțumiri legate de corupție și lipsa de răspundere a administrației.
Formațiunea de opoziție „Lista Studenților”, deschisă de medicul cardiolog Ilija Srdanovic, reunește 250 de candidați, printre care profesori universitari, actori și agricultori. Prioritățile declarate ale acesteia vizează combaterea corupției și reformarea sistemului de învățământ.
Sondajele publicate înainte de scrutin au indicat o competiție strânsă. O cercetare Ipsos plasa partidul de guvernământ SNS la 47%, iar lista studenților la 40%, în timp ce alte sondaje arătau mișcarea studențească pe primul loc.
Tensiuni interne și relația cu Uniunea Europeană
Campania electorală s-a desfășurat într-o atmosferă marcată de tensiuni, acuzații reciproce și amenințări îndreptate împotriva opoziției și presei independente. Aleksandar Vučić a susținut că studenții ar beneficia de finanțare externă din Croația și Muntenegru, afirmație respinsă de reprezentanții mișcării. Atât administrația prezidențială, cât și Ministerul de Interne sârb nu au oferit comentarii, însă liderii puterii au respins acuzațiile de corupție și represiune.
În plan internațional, relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană au fost afectate de criticile comunitare privind ritmul reformelor în justiție și statul de drept. O delegație a Consiliului Europei a atras atenția recent asupra unui discurs ostil la adresa oponenților politici. Totodată, în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat organizarea unor funeralii publice la Belgrad pentru Ratko Mladic, arătând că manifestarea intră în contradicție cu valorile necesare aderării la UE.
