Bucureștenii au avut în 2026 cu 10% mai multe zile fără apă caldă: lucrările de modernizare au dublat opririle

Potrivit datelor analizate de jurnalistul Marius Comper, blocurile din București au cumulat 280.294 de zile-bloc fără apă caldă în 2026, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. În timp ce avariile neprevăzute au scăzut, opririle cauzate de șantierele de modernizare s-au dublat.

Șantierele depășesc avariile ca durată

Analiza se bazează pe monitorizarea raportărilor publicate de Termoenergetica și salvate într-o arhivă independentă gestionată de Florin Popa. Din cele 58.200 de episoade de întrerupere identificate după parcurgerea a peste 27.000 de capturi orare, 47% dintre opririle din 2026 au fost cauzate de lucrări planificate, față de doar 2% în 2022.

Zilele-bloc afectate de avarii au coborât de la 175.701 în 2025 la 127.389 în 2026. În schimb, cele generate de intervențiile de modernizare au crescut de la 61.270 la 131.640.

Durata medie a unei intervenții diferă substanțial în funcție de cauză. O țeavă spartă oprește alimentarea în medie aproximativ nouă ore în 2026. În cazul lucrărilor de modernizare, durata mediană a atins 4,3 zile (comparativ cu 1,7 zile în 2022), iar o oprire din zece a depășit 15 zile.

Printre exemplele menționate se numără lucrările de pe Lotul 4 (Progresu–Berceni), unde 1.346 de blocuri și 96 de puncte termice au rămas fără alimentare timp de 16,4 zile în perioada iulie-august. Pe Magistrala II Sud, un alt șantier a oprit apa caldă la 753 de blocuri timp de 18 zile. În total, 573 din cele 893 de puncte termice cu întreruperi în 2026 au fost oprite cel puțin o dată pentru reabilitare.

Impactul noilor conducte este încă greu de măsurat

Autorul analizei subliniază că datele prezintă anumite limite metodologice. O scădere a numărului de avarii poate fi parțial influențată de faptul că un punct termic oprit pentru lucrări nu mai figurează ca avariat în aceeași zi, iar frecvența colectării datelor a fost ușor mai redusă în 2026.

Pentru a evalua eficiența investițiilor, au fost urmărite 58 de puncte termice unde lucrările s-au finalizat până la jumătatea anului 2025. În cazul acestora, zilele cu avarii pe rețeaua primară s-au redus cu 48% în primul an de după șantier (de la 1.559 la 803 zile). Totuși, pe rețeaua secundară numărul avariilor a înregistrat o creștere, iar comparațiile nu au atins pragurile de relevanță statistică.

Concluzia analizei arată că este necesară o perioadă mai lungă de funcționare a noilor tronsoane pentru a putea măsura clar scăderea avariilor generate de modernizarea rețelei.