Bucureștiul rămâne lider la masa economică, dar este depășit de Cluj-Napoca la dinamica de creștere și atragerea talentelor
Deși zona urbană a Capitalei generează o masă economică net superioară la nivel național, Cluj-Napoca a preluat primul loc într-o analiză privind atractivitatea urbană, pe fondul unui ritm mai accelerat de dezvoltare și al densității de talente, indică un raport Funky Citizens citat de Buletin de București.
O analiză realizată de organizația Funky Citizens pe baza datelor din perioada 2016–2025 a evaluat cele 41 de zone urbane funcționale din România prin intermediul unui „indice magnet”. Acest indicator a fost structurat pe patru direcții principale: masa economică, impulsul de creștere, atracția în teritoriu și resursa de talente.
Potrivit raportului citat de Buletin de București, zona urbană funcțională a Capitalei (2,48 milioane de locuitori conform delimitării europene) ocupă detașat prima poziție la masa economică. În clasamentul general compozit, zona Cluj-Napoca a obținut însă un scor mediu de 4,17, depășind Bucureștiul, care a înregistrat 4,69 (o valoare mai mică indicând o performanță mai bună). Diferența a fost determinată de ritmul de creștere, unde Clujul are un rang mediu de 2,5 față de 6,8 în Capitală, precum și de indicatorul de talent, unde Clujul s-a situat pe primul loc, comparativ cu poziția a cincea ocupată de București.
Talentul universitar și locurile de muncă specializate
În anul universitar 2024–2025, Capitala a concentrat 180.762 de studenți în instituțiile publice și private, reprezentând 31,8% din totalul național de 568.608 studenți. Cu toate acestea, raportat la populația totală, Bucureștiul înregistrează între 70 și 80 de studenți la mia de locuitori, în timp ce zona Cluj-Napoca ajunge la 167,5 studenți la mia de locuitori.
O evoluție similară se observă și în sectorul privat înalt calificat (servicii informatice, comunicații, finanțe, cercetare, arhitectură, inginerie și consultanță). Bucureștiul reunește 267.000 de astfel de posturi dintr-un total de 504.000 la nivel național (53%). Raportat la populația cu vârste între 15 și 64 de ani, Cluj-Napoca a atins 161 de locuri de muncă calificate la mia de locuitori activi, devansând Bucureștiul, care are 155 la mie. În anul 2016, acest raport era de 129 la București față de 102 la Cluj. Raportul menționează totodată că universitățile bucureștene livrează anual 17 absolvenți cu diplomă la fiecare 100 de posturi calificate din companii.
Discrepanțe regionale și finanțarea europeană
La nivel administrativ, Primăria Municipiului București și cele șase primării de sector s-au numărat în 2025 printre cele 14,5% dintre unitățile administrativ-teritoriale din țară capabile să își achite salariile și cheltuielile curente exclusiv din venituri proprii. În plus, la Bacalaureatul din 2025, promoția curentă din Capitală a avut o rată de promovare de 86,7%.
Cu toate acestea, cifrele indică diferențe economice majore la nivel regional. Pentru 2023, datele Eurostat arată că regiunea București-Ilfov a avut un PIB pe cap de locuitor de 181% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (estimat provizoriu la 188% în 2024). Performanța este susținută în principal de Municipiul București (217% din media UE), în timp ce județul Ilfov se situează la 73%, iar județul vecin Giurgiu este la 35% din media europeană.
Conform proiecțiilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, ponderea Bucureștiului în PIB-ul național ar urma să scadă de la 26,6% în 2023 la 24,2% în 2028. La nivel de venituri, Capitala a consemnat în 2025 un salariu mediu net estimat la 7.368 de lei, menținându-se cea mai ridicată valoare din țară.
Analiza atrage atenția și asupra mecanismului de finanțare europeană pentru perioada 2028–2034, unde Comisia Europeană propune condiționarea fondurilor de reforme și proiecte majore integrate. Experții citați subliniază că accesarea viitoarelor bugete depinde de introducerea proiectelor metropolitane în planul național negociat până la finalul anului 2026 și de o cooperare administrativă funcțională între București și localitățile din jur.
