Coiful de la Coțofenești a fost prezentat la MNIR înainte de începerea restaurării
Muzeul Național de Istorie a României a expus public starea actuală a Coifului de la Coțofenești, artefact intrat într-un proces de conservare și restaurare după recuperarea sa din Olanda.
Piesa a fost prezentată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în cadrul unui eveniment la care au participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu. Instituția muzeală a anunțat încă din luna august crearea unei secțiuni online dedicate acestui proiect, prin intermediul căreia publicul poate urmări etapele procedurilor aplicate piesei de tezaur.
Pentru protecție, specialiștii au așezat coiful în poziție orizontală pe o pernă de conservare special concepută. Această măsură are rolul de a oferi stabilitate și de a evita presiunea asupra secțiunilor fragile ale obiectului.
Etapele intervenției de restaurare
Planul de restaurare prevede în primă fază reatașarea obrăzarului drept. Această componentă s-a desprins pe linia unei intervenții efectuate de muzeu în anul 2019, specialiștii precizând că o astfel de manevră este obișnuită în cazul pieselor metalice vechi.
A doua etapă este considerată mai complexă și urmărește readucerea piesei la diametrul inițial, având în vedere că în prezent coiful este ușor aplatizat. Reprezentanții MNIR au explicat că expunerea piesei în forma curentă a fost gândită pentru a permite publicului să vadă starea acesteia înainte de începerea lucrărilor, obiectivul final fiind reintroducerea artefactului în expoziția Tezaur Istoric.
Istoricul recent al piesei și importanța arheologică
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România în aprilie 2026, sub escorta forțelor speciale. Obiectele fuseseră sustrase în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde erau incluse în expoziția „Dacia – Regatul aurului și argintului”. În cadrul acelui jaf, autorii au folosit explozibili și au spart vitrinele pentru a fura coiful și trei brățări, două dintre acestea fiind recuperate alături de coif după mai bine de un an.
Descoperit în anii 1920 în județul Prahova, coiful getic din aur datează din secolul al IV-lea î.Hr. Artefactul se remarcă prin motive ornamentale complexe, printre care o pereche de ochi apotropaici amplasați frontal și scene de sacrificiu pe obrăzare, fiind considerat de specialiști o mărturie a legăturilor dintre spațiul carpato-dunărean și culturile greacă și scitică.
