Discrepanța din Ilfov: salarii mari și bugete locale record, dar ultimul loc la Bacalaureat

Județul Ilfov a absorbit oficial peste 140.000 de noi locuitori în intervalul 2016–2025, însă extinderea demografică și bugetele mari ale primăriilor contrastează puternic cu performanța sistemului local de învățământ. La sesiunea din iunie 2025 a examenului de Bacalaureat, județul a consemnat cea mai scăzută rată de promovare din România pentru absolvenții promoției curente, de 65,9%, sub media națională de 81,9%.

Datele apar în raportul „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, realizat de cercetătoarele Diana Tăbleț și Elena Calistru pentru organizația Funky Citizens și citat de Buletin de București. Dacă sunt incluși și candidații din promoțiile anterioare, promovabilitatea din Ilfov scade la 58,8%.

Creștere demografică concentrată lângă Capitală

În timp ce populația după domiciliu a scăzut în aproape opt din zece localități din România între 2016 și 2025, Ilfovul a avut creșteri în 37 dintre cele 40 de unități administrative, cu o medie județeană de 15,52%. Singurele scăderi sau stagnări s-au consemnat la marginile județului, în comunele Nuci (-6%), Dărăști-Ilfov (-2%), Grădiștea (-1%) și Periș (0%).

În schimb, localitățile lipite de centura Capitalei au consemnat salturi majore. Populația din acte a comunei Chiajna a urcat cu 137,4%, depășind 43.500 de rezidenți, Bragadiru a crescut cu 114,72%, iar comuna Berceni cu 108,7%. Creșteri mari au fost înregistrate și în Tunari (+82,36%), Popești-Leordeni (+77,14%), Ștefăneștii de Jos (+76%), Corbeanca (+74%), Dobroești (+66%) și Otopeni (+50%).

Autorii subliniază că nu este vorba despre o revitalizare rurală, ci despre o extindere a orașului dincolo de limitele administrative. Conform proiecțiilor Institutului Național de Statistică până în 2070, Ilfovul ar fi singurul județ din țară care nu va pierde populație, având o creștere prognozată de 42,7%.

Totodată, recensământul din 2021 a evidențiat decalaje între domiciliul din buletin și populația reală: în Berceni aproape o treime din locuitorii de facto lipsesc din acte, iar în Chiajna și Bragadiru lipsește câte un sfert. Situația diminuează numărul consilierilor locali și alocările bugetare naționale bazate pe domiciliu.

Putere financiară peste media națională

În pofida neînregistrării multor locuitori, primăriile din Ilfov au performanțe financiare mult peste media țării. La nivel național, doar 13,3% dintre comune își pot acoperi cheltuielile de personal și serviciile din venituri proprii, în timp ce în Ilfov ponderea este de 37,5%.

Comuna Chiajna a fost în 2025 pe primul loc pe țară la venituri proprii în mediul rural, încasând brut aproximativ 25,5 milioane de euro, cu cheltuieli salariale de circa 2,2 milioane de euro. La orașe, Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila fac parte din grupul restrâns de 16 orașe din țară care s-au susținut integral din venituri proprii în fiecare an dintre 2018 și 2025. Indicatorii sunt influențați și de faptul că mari companii își declară toți angajații la sediile din județ, cum este cazul retailerului REWE în Ștefăneștii de Jos sau al rețelei Dr. Max în Mogoșoaia.

Cauzele decalajului educațional

Rezultatele școlare slabe contrastează și cu profilul locuitorilor: 25,2% dintre rezidenții din Ilfov aveau studii superioare la recensământul din 2021 (a doua pondere națională după București), iar salariul mediu net a fost estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză la 5.734 de lei în 2025, al patrulea din țară.

Raportul Funky Citizens indică drept cauză principală faptul că expansiunea rezidențială nu a fost însoțită de construirea de unități de învățământ proporționale cu noile cartiere. În lipsa liceelor teoretice locale performante, copiii din familiile mutate în Ilfov fac naveta zilnică spre unitățile din București sau merg la liceele tehnologice din județ, unde ratele de promovare sunt reduse.

Experții consultați arată că autoritățile locale au prioritizat autorizarea ansamblurilor rezidențiale și a halelor logistice pentru a încasa taxe rapide, evitând cheltuielile cu exproprierile și investițiile în campusuri școlare, mizând pe faptul că deplasările către școlile din București preiau această sarcină.