MAI PUȚIN ZGOMOT. MAI MULT CONTEXT.
Curs BNR · se încarcă…
București · România
EDIȚIA DIGITALĂ
Independent în gândire.
Ziua de BucureștiCaută știri ↗

București · România

Lucrări de reabilitare în Parcul Cișmigiu: Podul de Nuc și izvoarele Eminescu și Sissi Stefanidi intră în renovare

Primăria Municipiului București a inițiat procedurile pentru refacerea Podului de Nuc și a izvoarelor istorice din Parcul Cișmigiu, structuri afectate de degradare.

Lucrări de reabilitare în Parcul Cișmigiu: Podul de Nuc și izvoarele Eminescu și Sissi Stefanidi intră în renovare
Foto: preluată de pe profit.ro · Credit: Profit.ro

Municipalitatea a anunțat măsuri pentru consolidarea Podului de Nuc, obiectiv care conectează Aleea Platanului de Aleea Magnoliei. Ridicat inițial în 1859 și refăcut ulterior în 1930, podul se află într-o stare avansată de degradare și a fost încadrat în clasa de stare tehnică IV, considerată nesatisfăcătoare. Din cauza riscurilor pentru siguranța pietonilor, autoritățile au actualizat indicatorii tehnico-economici necesari reabilitării.

Parteneriat pentru refacerea izvoarelor istorice

Pe lângă lucrările de la Podul de Nuc, proiectele vizează și două puncte de reper ale grădinii publice: Izvorul Sissi Stefanidi și Izvorul lui Eminescu. Monumentul Sissi Stefanidi a fost realizat în anul 1927 de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, în timp ce Izvorul lui Eminescu marchează locul unde poetul obișnuia să se odihnească, beneficiind din 2019 de o placă comemorativă.

Pentru restaurarea celor două izvoare, Administrația Domeniului Public București și Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vor colabora în baza unui parteneriat. În prima etapă, cele două instituții vor elabora documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI).

Reper istoric al Capitalei

Cu o suprafață actuală de 16 hectare, Cișmigiul este cel mai vechi parc public al Capitalei, având statut de monument istoric și parc dendrologic protejat. Spațiul a fost amenajat pe locul fostei bălți cunoscute în secolul al XVII-lea drept „lacul lui Dura neguțătorul”. Decizia de transformare a terenului într-o grădină publică a fost luată în anul 1830, la inițiativa lui Pavel Kiseleff, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu.

Citește și