ANAF introduce impunerea din oficiu pentru „taxa pe lux”: cum sunt identificați proprietarii și ce riscuri de executare există
Fiscul a stabilit procedura prin care poate calcula și impune din oficiu impozitul special pe clădirile și autoturismele de mare valoare în cazul proprietarilor care nu depun declarația fiscală specifică.
Prin ordinul OpANAF nr. 1444/2026 a fost reglementată procedura de stabilire din oficiu a impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, cunoscut drept „taxa pe lux”, precum și etapele care pot duce la executarea silită a celor care nu se conformează, potrivit informațiilor publicate de HotNews.
Baza legală a acestei taxe este prevăzută în Titlul X^1 din Codul fiscal și vizează două categorii principale de bunuri.
Plafoanele prevăzute de legislație
În cazul proprietăților imobiliare, taxa vizează persoanele fizice care dețin, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare impozabilă depășește pragul de 2.500.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro). Cota de impozitare este de 0,9% și se aplică sumei care depășește această limită. Termenul legal de declarare și plată este stabilit până la 30 septembrie.
Pentru autovehicule, obligația se aplică atât persoanelor fizice, cât și celor juridice care dețin mașini înmatriculate în România cu o valoare individuală de achiziție de peste 375.000 de lei (circa 75.000 de euro). Rata de 0,9% se calculează asupra diferenței care depășește plafonul, pe o perioadă de cinci ani fiscali începând cu anul preluării bunului. Termenul de declarare și achitare este 31 decembrie.
Etapele impunerii din oficiu
Pentru a identifica contribuabilii care nu depun Formularul 216, ANAF centralizează automat datele furnizate de Direcțiile de Taxe și Impozite Locale și de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, alături de informațiile din sistemul de achiziții. Pe această bază se generează lista celor care nu au transmis declarația la timp.
Fiscul comunică o notificare prin care acordă un termen de 15 zile pentru depunerea formularului sau justificarea scutirii. Dacă solicitarea este ignorată, instituția trimite o invitație pentru o a doua audiere. În cazul neprezentării, procedura se consideră legal încheiată, iar inspectorul fiscal întocmește un referat de estimare și emite Formularul 261, respectiv decizia de impunere din oficiu.
Dacă proprietarul depune totuși Declarația 216 în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei din oficiu, ANAF emite Formularul 262 de anulare a deciziei anterioare și reține datele declarate de contribuabil.
Riscul măsurilor de executare silită
Decizia de impunere devine titlu executoriu după expirarea termenului de plată. Serviciul de executare silită trimite debitorului o somație, acordându-i 15 zile pentru stingerea sumelor datorate.
În situația în care plata nu este efectuată, Codul de procedură fiscală prevede aplicarea de măsuri coercitive, precum poprirea conturilor bancare și a veniturilor provenite din salarii, chirii sau dividende, dar și instituirea de sechestru și ipotecă pe bunurile mobile sau imobile în vederea valorificării la licitație.
