Analiză Funky Citizens: Două treimi din comunele din Ilfov nu își pot susține funcționarea din venituri proprii

Studiul „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, publicat pe 29 octombrie 2026 și semnat de cercetătoarele Diana Tăbleț și Elena Calistru, analizează discrepanța dintre veniturile teoretice ale localităților și capacitatea lor reală de a gestiona servicii și investiții. Documentul apare în contextul în care Guvernul Niculescu, învestit pe 20 octombrie 2026, a readus în discuție comasarea voluntară a peste 400 de comune.

Pentru a evalua performanța primăriilor, cercetătorii au elaborat Indicele de Capacitate Administrativă (ICA), bazat pe datele execuțiilor bugetare și achizițiilor publice din perioada 2023–2025 pentru toate cele 3.180 de localități din România. Raportul face distincția între viabilitatea financiară — capacitatea de a plăti cheltuielile curente — și capacitatea administrativă, definită ca abilitatea de a derula investiții, a atrage fonduri europene, a organiza licitații deschise și a achita datoriile la timp.

Situația financiară și administrativă din județul Ilfov

Deși Ilfovul înregistrează cea mai mare pondere din țară a comunelor capabile să achite salariile și bunurile din resurse proprii (37,5% în anul 2025), restul de 62,5% nu îndeplinesc această cerință minimă de autonomie financiară.

Dintre cele opt orașe din județ, doar patru — Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila — au reușit să își acopere constant funcționarea din venituri proprii între 2018 și 2025. Orașele Bragadiru, Pantelimon, Buftea și Măgurele s-au situat oscilant sub acest nivel, în ciuda dezvoltării imobiliare locale.

Studiul arată că disponibilitatea fondurilor nu garantează realizarea proiectelor publice. În 2025, comuna Chiajna a încasat venituri proprii de aproximativ 25,5 milioane de euro și a alocat pentru salarii 2,2 milioane de euro (circa 52 de euro pe cap de locuitor), în timp ce orașele Voluntari și Otopeni au raportat încasări de peste 1.200 de euro pe locuitor, cu costuri de personal sub 400 de euro pe cap de locuitor.

Deficiențele administrative sunt corelate și cu deficitul de personal de specialitate. Potrivit datelor Curții de Conturi menționate în raport, la nivel național, doar 10% dintre comune au un auditor intern, 40% dispun de un arhitect-șef, iar rata medie de colectare a veniturilor datorate este de 57%.

Soluții propuse pentru polul București-Ilfov

În ceea ce privește Capitala, Municipiul București și toate cele șase sectoare au trecut criteriul de viabilitate financiară, suportând cheltuielile de funcționare din resurse proprii în fiecare an din ultimul deceniu.

Autorii analizei subliniază că problemele zonei metropolitane nu se pot rezolva prin fuziuni simple între localități vecine fără a ține cont de fluxurile zilnice ale populației. Pentru zecile de mii de navetiști, raportul recomandă crearea unei guvernări integrate a polului București-Ilfov, care să includă o planificare comună, o autoritate de transport și bugete coordonate. Fără aceste structuri de coordonare, zona ar putea întâmpina dificultăți în atragerea finanțărilor de infrastructură din cele 60,2 miliarde de euro alocate României prin programele europene pentru perioada 2028–2034.