MAI PUȚIN ZGOMOT. MAI MULT CONTEXT.
Curs BNR · se încarcă…
București · România
EDIȚIA DIGITALĂ
Independent în gândire.
Ziua de BucureștiCaută știri ↗

București · România

Lucrări de reabilitare în Parcul Cișmigiu: Podul de Nuc și izvoarele istorice intră în renovare

Primăria Capitalei a anunțat demararea procedurilor de reabilitare pentru Podul de Nuc, Izvorul lui Eminescu și Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cișmigiu.

Lucrări de reabilitare în Parcul Cișmigiu: Podul de Nuc și izvoarele istorice intră în renovare
Foto: preluată de pe profit.ro · Credit: Profit.ro

Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat noi pași pentru refacerea unor repere de patrimoniu din Parcul Cișmigiu. Planurile de reabilitare vizează Podul de Nuc, precum și izvoarele comemorative Sissi Stefanidi și Mihai Eminescu.

Podul de Nuc, considerat nesigur pentru pietoni

Construit inițial în 1859 și reconstruit în 1930, Podul de Nuc conectează Aleea Platanului de Aleea Magnoliei. Potrivit administrației locale, structura nu mai oferă siguranță trecătorilor, fiind clasificată la starea tehnică IV – nesatisfăcătoare, din cauza degradării accentuate. Pentru demararea consolidării, municipalitatea a aprobat actualizarea indicatorilor tehnico-economici.

Parteneriat pentru conservarea izvoarelor istorice

În cadrul acelorași demersuri, autoritățile pregătesc restaurarea a două monumente emblematice ale grădinii publice. Izvorul Sissi Stefanidi datează din 1927 și este opera sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad. Celălalt obiectiv este Izvorul lui Eminescu, amenajat pe locul unui vechi izvor unde poetul obișnuia să poposească și unde, începând din 2019, este amplasată o placă memorială.

Pentru a interveni asupra acestora, Administrația Domeniului Public București și Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vor semna un acord de parteneriat. Colaborarea vizează, în primă fază, întocmirea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI).

Repere din istoria celui mai vechi parc bucureștean

Cișmigiul are o suprafață de 16 hectare, între bulevardele Regina Elisabeta și Schitu Măgureanu, fiind încadrat ca monument istoric și parc dendrologic protejat. Amenajarea acestuia a fost inițiată printr-un ordin din 1830 dat de Pavel Kiseleff, pe un teren mlăștinos denumit anterior „lacul lui Dura neguțătorul”. Parcul își păstrează în mare parte structura peisagistică originală stabilită în secolul al XIX-lea.

Citește și